Pleci în concediu – ce ai de făcut?

Pleci în concediu – ce ai de făcut?

Călătorului îi şade bine cu drumul şi motociclistului – mai abitir! Poate voi nu plecaţi acum. Dar eu plec. Şi fiindcă sunt bagată în pregătiri până-n gât, m-am gândit să împart cu voi stresul şi agitaţia. Generoasă fată, aşa-i?
Bon! Să le luam pe căprării şi să vedem ce ne trebuie pentru un concediu liniştit (preferabil pe două roţi de cap .. din cască).

 

Pregătire traseu!

Indiferent cât de spontani vreţi să fiţi, e bine să ştiţi la ce vă aşteptaţi de la diversele destinaţii. Nu de alta, dar e păcat să aflaţi că aţi trecut pe lângă cine ştie ce obiectiv turistic, eveniment, festival,  etc. şi nu aţi profitat de ocazie pentru simplul fapt că habar nu aveaţi că există acolo. Mai bine să aveţi o listă generoasă de puncte de atracţie de pe traseu şi să alegeţi la faţa locului, în funcţie de timp, chef, vreme, preţuri şi alte detalii. Lumea Mare are o colecţie generoasă de articole de călătorie. Căutaţi şi alte site-uri de gen. Vă pot oferi o perspectivă mai curată, mai umană asupra oraşelor, locurilor şi oamenilor decât o fac site-urile agenţiilor de călătorie.

De cealaltă parte a ideii, nu vă fixaţi asupra unui plan minuţios pregătit. Am învăţatără cu toţii de mici cum vine treaba cu socoteala de-acasă. Acordaţi-vă timp şi spaţiu descoperirii locurilor noi, poveştilor despre care încă n-a scris nimeni. Stabiliţi-vă un traseu orientativ dar luaţi-vă libertatea de a vă abate de la el dacă vedeţi ceva atrăgător. Până la urmă, e concediu nu concurs de bifat puncte.

 

Cum faceti cu pregătirea?

Pai, întâi de toate, sfântu’ Google. Apoi, căutări prin site-uri turistice sau ale agenţiilor de voiaj. Urmărirea traseului pe GoogleMaps sau ViaMichelin (sau alte site-uri similare, care mai ştiţi, scrieţi) şi văzut ce puncte de atracţie mai sugerează şi harta. Şi.. ochii deschişi pe drum. Indicatoare turistice există. Rămâne la latitudinea fiecăruia cât se abate de la traseu sau nu.

 

Pregătirea tehnică

Nu ignoraţi acest aspect nici dacă motocicleta (sau maşina) e nou-nouţă, proaspăt scoasă din cuptor (ma rog, fabrica).

Punctul 1: verificarea tuturor hârţoagelor (cu cel puţin o săptămână înainte). Adică: RCA, ITP, revizie, asigurare de călătorie. Atenţie, dacă plecaţi în străinătate: cartea verde este valabilă în ţara de destinaţie?

Punctul 2: verificarea tehnică. Schimbat toate consumabilele care se cer schimbate acum sau în timpul călătoriei (mai bine mai devreme decât mai târziu). Prin aceasta vorbesc de: ulei, filtre, kit de lanţ, distribuţie (dacă i-a venit vremea), plăcuţe, lichide (inclusiv lichidul din baterie). Efectuarea oricăror operaţiuni de mentenanţă cărora le-a venit timpul. Eu vă recomand sincer să plătiţi o inspecţie, la un service în care aveţi încredere, cu 2-3 săptămâni înainte de plecare, mai ales dacă nu sunteţi cine ştie ce spritus tehnicus. În caz că se descoperă vreo belea să aveţi timp să o dregeţi fără să afectaţi data plecării. (Da. Vorbesc din păţite. Eu am aflat cu 10 zile înainte de plecare că trebuie să schimb o piesă important din tot angrenajul fierotaniei mele. Am avut noroc de două ori: o dată că buba a fost văzută şi a doua că am şi găsit rapid înlocuitor. Dar ce nervi panicaţi am avut, numai eu ştiu!)

Despre alte verificări şi pregătiri tehnice a mai scris şi Ina, aici.
În dimineaţa plecării să aveţi: toate becurile funcţionale, plinul făcut, lanţul uns şi întins dacă este cazul, presiunea în cauciucuri verificată.

 

Bagajele!

Oh, bahajele! Acel maldăr de lucruri pe care le înghesuim într-un rucsăcel cât pumnul (sau două valize cât toată zestrea) din care 1. jumătate sunt inutile şi 2. întotdeauna lipseşte ceva.
Bagajele se împart pe trei categorii: tehnice, medicale şi bulendre. Să aruncăm un ochi şi aici, să vedem cum sta treaba.

Bagaje tehnice

Aici intră, la grămadă, atât scule de reparat mobra cât şi antena parabolică plus cabluri cât să-ţi faci un hamac din ele. Mă rog, exagerez. Un pic. Deci, la tehnice avem:

1. Scule pentru mobra.
Kituri de reparaţie: kit de pană, kit de reparat cabluri.

Nu plecaţi la drum cu gândul că vouă nu vi se poate întâmpla. Ina a demonstrat aici că se poate găsi un cui şi în Austria. Deci mai uşor cu încrederea în astre şi mai mult cu „paza bună trece primejdia rea”.

Care vă ştiţi cu vreo meteahnă specială pe la mobretă, nu-i lăsaţi tratamentul acasă. Eu – par exemple – aveam o fisură mică în garnitura de la pompa de ambreiaj. Pe cale de consecinţă, o dată la două mii de kilometri pierdeam tot lichidul din sistem. Am adunat vreo şase sticle de lichid de frână până am învăţat să fiu prevăzătoare. Acum m-am „vindecat”, am ansamblu nou, dar o să iau preventiv ceva lichid de frână la mine.

Conform celei mai simple scheme inginereşti, nu lăsaţi acasă WD-40-ul şi DuctTape-ul.

Luaţi trusa de scule originală a mobrei sau, dacă aceasta nu există, sculele necesare unor operaţiuni rapide: cheie de.. x, adică atât cât au majoritatea şuruburilor din dotare. Surubelniţe drepte şi cap cruce, în funcţie de ce aţi putea avea de desfăcut (pentru a ajunge la baterie, la panoul de siguranţe, la bujii, etc.) Că veni vorba de bujii: minimum o bujie proaspătă de schimb şi cheia de bujii. (Atenţie să se potrivească. Eu am avut surpriza să descopăr că, pentru acelaşi model de motocicletă, Champion face bujii cu diametrul de18 iar NGK – de 16. Astfel că atunci când am fost în situaţia de a schimba una cu alta,  mi-au trebuit 2 chei).

Nici un rând de becuri de schimb – mai ales pentru far/ frână –   nu v-ar strica.

 

2. Alte treburi tehnice şi inteligente,

cum ar fi: acumulatori pentru aparatul foto + redresorul aferent, încărcător pentru telefon (plecaţi din ţară? aţi activat roamingul?), card reader sau cablul de date al aparatului foto, dacă aveţi unde să descărcaţi colecţia; card de schimb dacă nu aveţi unde stoca „marfa” realizată pe drum, GPS cu hărţile la zi, hărţi rutiere pe suport de celuloză (scripta manent zice latinul şi eu îl cred).

Trusă medicală

Nu c-am fi noi nişte experţi în prafuri şi tincturi, dar câteva minuni sunt utile la drumul omului, mai ales dacă omul îşi propune să campeze mai pe la marginea civilizaţiei, aşa. Analgezice, prafuri digestive (pentru deloc şi pentru prea mult), plasturi şi dezinfectant pentru vreo zgaibă luată amintire din pădure, umblat pe lângă toba încinsă sau montat cortul mai mult cu forţa. Tifon şi faşă elastică, pentru ăştia mai slabi de ligamente. Cari vă ştiţi cu vreun beteşug mai aparte, luaţi cu voi ce vă trebe. O zic din experienţă, căci slabă de-un menisc cum sunt, umblam noaptea prin tot Bârladul să găsesc unica farmacie non-stop, de unde nu mi-am putut lua decat un diclofenac pastile, într-o concentratie infimă care nici de efect Placebo n-a fost bun. Dar mi-a plăcut culoarea şi l-am păstrat. În afară de asta, prin ce suferinţi am trecut, nu vreau să istorisesc.

Care eşti slab de urechi – ia-ţi antifoane. Dacă nu găseşti de-alea de moto, măcar din cele simple să-ţi ei. Din experienţa otitei expandate îţi vorbesc.

Căutaţi să învăţaţi ceva trucuri băbeşti care vă pot scoate din belea, mai ales la marginea lumii. De exemplu: un căţel de usturoi introdus în ureche domoleşte durerile (alo! Nu-l băgaţi până-n timpan). Foia de varza zdrobită (sau ceapa mărunţită) reduc notabil umflăturile. Frunza de muşcată, pătlagina (şi mai era ceva, dar am uitat ce) ajută la închiderea rănii şi videcarea rapidă.

Eu mă declar fanul absolut al aspirinei (indiferent de producător), bun antiinflamator, previne febra musculară şi insolaţiile.

Nu subestimaţi efortul fizic la care vă veţi supune, fie pe mobra fie în plimbările pe jos. Un relaxant muscular local (ketonal, voltaren, ben gay, diclofenac, care ce ştie că-i vine bine) poate să facă diferenţa dintre somn şi vaiete.

Cârpişoare

Aici intră colecţia de primăvară-vară din anul curent plus ceva piese din seria de toamnă-iarnă ce urmează a fi lansată. Nu vă dau prea multe sfaturi: important este să aveţi la voi de toatele, indiferent că plecaţi pe o căldură sufocantă şi se anunţă secetă şi caniculă. Chiar dacă staţi plecaţi mai multă vreme nu e musai să aveţi un număr de piese vestimentare egal cu cu numărul de zile de concediu. Câteva lucruri se pot spăla pe drum, indiferent dacă staţi în camping sau la hotel.

Nu uitaţi o pereche de papuci pentru duşuri, în camping, şi o perche de încălţări comode pentru plimbările pe jos. Bine, fetelor. Dacă spaţiul permite şi domnul nu se supără, puteţi înghesui şi o pereche de săndăluţe cu toc, aşa, de impresia artistică.

Echipament de ploaie şi mănuşi de schimb.

Sacii menajeri nu trebuie să lipsească. În afară de faptul că vă pot ţine uscate lucrurile, pot separa trenţele murdare de cele curate, cele ude de cele uscate. În plus, aveţi „coş de gunoi” la purtător. Că doar nu v-o trece prin cap să lăsaţi urme pe unde mergeţi.

 

Două.. recomandări, sfaturi, idei mai am a vă spune, şi mi se par mai importante decât toate cele de mai sus.

Gândiţi-vă la lista de bagaje din vreme. Scrieţi-o pe hârtie. Completaţi-o în timp. Faceţi-va bagajul cu – măcar –  o zi înaintea plecării. Cu hârtia în faţă, tăind progresiv tot ce s-a împachetat. Pentru mine nu a fost util niciodată să mă bazez pe memorie în astfel de contexte.
Aranjaţi obiectele în genţi, rucsaci, ş.a.. cu ceva timp înainte de plecare. Astfel încât să echilibraţi bagajele, să vedeţi dacă aţi luat prea multe, să le împărţiţi între motociclete (dacă plecaţi cu mai multe).
După ce au pus cap la cap mai multe idei, Roxana şi Ina au ajuns la următorul necesar de obiecte.
Puteţi să îl printaţi ca atare şi să bifaţi pe rând ce se regăseşte printre genţi, punguţe şi pacheţele.

Al doilea gând este: relaxaţi-vă! Niciun drum, niciun concediu nu va merge aşa cum l-aţi plănuit. Zâmbiţi Cerului, puneţi-vă speranţa în „norocul călătorului” (sper să există aşa ceva) şi acceptaţi cu bucurie toate provocările pe care vi le va aşterne drumul.

Sper că v-am fost de folos. Acu’ mă duc să împachetez. Dacă aveţi vreun sfat pentru mine, ăsta e momentul.

 

Dacă ți-a plăcut, încearcă și:

Brambura în concediu (IV)
Ce crezi că știi despre siguranța rutieră în România?
Ochiul de la termometru (sau Cum ne întoarcem în sezon)

10 comments

  1. sculele…
    cu power tape-ul sunt de acord insa wd40 e putin supraevaluat (mai ales in reparatiile de pe marginea drumului – il gasesti oricum in prima benzinarie)
    n-are nici un sens sa cari cu tine sculele care nu stii la ce se folosesc. sau cum.
    idem becurile. chiar si fara nici un bec poti ajunge in prima benzinarie de unde sa faci plinul.
    kit-ul de pana e total lipsit de sens in absenta unei pompe/compresor. iar daca ar fi sa aleg intre kit si compresor as merge pe ultima varianta. pachetul e cam la fel de mare si te ajuta sa ajungi la prima vulcanizare. chiar daca mai faci 1-2 pauze pentru umflarea gumelor pe drum.

    in rest, doar de bine!

  2. Andrei Mihalik

    Esential: Daca nu exista montat kit de ungere automata a lantului, e esential un spray de parafina speciala pentru uns. Din ce stiu eu, se recomanda un uns la fiecare 500 KM in conditii “uscate”. Daca prinzi ploaie, intervalul se micsoreaza. Niciodata nu se foloseste altceva decat parafina speciala pentru lanturi. In nici un caz WD-40. Lanturile moderne au elemente de etansare din plastic al articulatiilor. Uleiurile minerale le ataca si distrug. Se aplica pe lantul cald, la sfirsitul unei zile de mers. Cit timp e cald, parafina se infiltreaza in toate articulatiile, peste noapte se solidifica, zboara mai greu de pe lant a doua zi. Gata!

  3. Bogo, kitul de pana de care vorbea alexa contine si patru tuburi de aer comprimat pentru a termina reparatia de pe marginea drumului si a putea ajunge la prima vulcanizare. In material e specificat ca sculele pe care ar trebui sa le aiba la el orice calator, sunt strictul necesar pentru a putea face reparatii minore pe marginea drumului. Trusa cu care vine echipata mobra ar trebui sa fie de ajuns. NU cred ca se care nimieni cu dulapul din service de fiecare data cand face o tura de peste 1000 km.
    Andrei, ai dreptate, se recomanda ungerea lantului la fiecare 500 km si o curatare apoi ungere pe la 1000 km. Nu avem dispozitive de ungere automata, insa avem doua spray-uri la noi (unul de uns, unul de curatat). Prin tarile/orasele prin care trecem avem magazine moto printre care si Louis. Ne putem opri pentru a completa stocul. Nu ne-am gandit nicio clipa sa dam cu WD pe lant :)))

  4. Bre, Bogo, io de WD ziceam in ideea ca tre sa umbli la ceva ce nu se misca. vreun surub intepenit vreo vesnicie.
    Cat despre bece, eu am luat becuri aiurea din benzinarie, ca nu gasisem de-ale mele. si nu s-au potrivit.
    E adevarat ca sunt multe chestii pe care le poti gasi de cumparat, in multe din locurile unde te duci. (am 6 sticle de lichid de frana care probeaza asta :)) ), insa se mai pune si problema daca vrei sa dai banii pe d-astea, sau iti iei de-acasa, si cheltuiesti ce ai pe magneti de frigider.

    (in plus, n-am zis de spray-uri, multifunctionale cu foarfece si ferastrau, sarme, soricei etc :)) )
    asfalt fara namoale, sa ai, zic! 😀

  5. Da, da, da! Spray-urile de lant (curatare + ungere) sunt esentiale!
    Da! Da! Multumesc de completare!

  6. Andrei Mihalik

    WD40 e un mare rateu în general. Marketing-ul il tine in picioare. El e vândut ca un miracol, care și unge, si deblochează, mai sa fie, in același timp. Pentru des-țepeneala exista un spray care este efectiv gaz lichid. (Nut Wrench ii zice pe meridiane ceva mai Atlantice) Ideal. Pentru ungere ai parafina de lanț. Cosmin, poți sa fii surprins cit de multa lume crede ca lanțul de moto se unge ca și lanțul ordinar de bicicleta. Gradina Domnului are multe secțiuni supra-etajate și pline de blatiști. Ideea e contra uleiurilor minerale, iar WD-40 e bazat și el pe ulei mineral. In alta ordine de idei, folosit și recomandat de colegi nemți, călăreți vajnici și pasionați, ca lubrificator automat de lanț: http://www.scottoiler.com

  7. Oook. Nu te contrazic :). Mie mi-a descoperit cineva ca e un foarte bun curatitor pentru jante, mai ales pentru sprayul de lant imprastiat pe jante.
    Dar nu o tin gaia maţu cu folosirea lui.
    Multumesc de lamuriri.

  8. Andrei Mihalik

    Contrazisul e binevenit, doar asa se mai iau la pila propriile idei care pot deveni prea ascutite, de la caz la caz. Aropo de utilizarile colaterale, cea cu curatatul jentilor e interesanta. Stiu ca se mai poate folosi tot asa si spray-ul de curatat carburatorul sau frinele. Idee: nu ar fi oare super folositor ca blog-ul sa includa o sectie de smnecherii mai mult sau mai putin mecanice (solutii, cum sa, cum sa nu…) ? Incerc, de exemplu, sa repar niste zgirieturi destul de superficiale de pe vizor. ma gindeam la metode de polizare, dar se pare ca lasa toate urme suplimentare. Si am gasit o metoda care include un heat-gun si “putintica radare”. Sper sa mearga. Si sa permit celor 30-40 $ sa ramina in posetzica proprie. Eh, idei, ce mai…

  9. Ideea e buna, dar sa vedem cu cine o conturam sub forma de continut. Daca adunam mai multe idei, poate facem si sectiunea.

  10. Bogdan Harea

    Cand plec cu motorul in concediu iau cele mai proaste tricouri cu mine. Le folosesc si le arunc cumparand altele noi de pe unde ajungem.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Brambura în concediu (I) | SlowRide - [...] cum vă povesteam aici fusăi în concediu. Aspect despre care sunt teribil de mândră, fiindcă am poftit la plecarea…
  2. O fată, două roţi şi o mulţime de pietre | SlowRide - [...] am strâns ceva mâncare în traistă şi, cu harta în braţe, am plecat la drum. Nu departe,  întâi până…
  3. Trusa de prim ajutor, pentru concediu | SlowRide - […] ghinion, care ne pot găsi pe tot felul de coclauri. V-am mai povestit eu şi altă dată despre ce…
  4. Cu motorul prin 23 de țări? | SlowRide - […] Desigur, după cum mi-e stilul, probabil am să plec încolo prin Tulcea, după ce îmi fac bine de tot…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *