Despre mersul preventiv, în ritm francez

Despre mersul preventiv, în ritm francez

Acum vreo cateva zile, era să mă strivească o dubă. La propriu. Să vă explic datele problemei: – bulevard, trei benzi cu trei coloane de maşini, înţepenite în traficul nemişcat. – stradă laterală, în care o dubă aştepta, ca toată lumea, să se reia mişcarea şi să îşi facă loc pe banda întâi, probabil, pe bulevard. – şofer de dubă cu ochii la ceva hârtii, pe volan – motociclistă (eu) care profita de jumătatea de metru liberă de la marginea benzii întâi, avansând încet-încet. -„ceasul rău, pisica treişpe” – exact în momentul în care treceam printre dubă şi maşina de pe banda întâi, şoferul dubei pleacă, la relanti, fără să se uite înainte.

A urmat un moment de panică absolută. O fracţiune de secundă în care imi ieşiseră ochii din orbite privind la şoferul absent. Nu am avut timp nici să reacţionez. Mi se părea pur şi simplu imposibil. După câţiva centimetri, şoferul ridică ochii, mă vede, frânează, îşi cere scuze.

Sigur că dacă s-ar fi întâmplat vreo nenorocire, şoferul dubei era vinovat – din punct de vedere legal – 100%. Dar problema mea nu este, acum, pe cine pot da vina într-o situaţie de risc, ci cum o pot (putem?) evita. În povestea de mai sus, am şi eu, clar, o vină. Ar fi trebuit să mă asigur că şoferul este conştient de prezenţa mea, înainte să mă bag printre cele două maşini. Un scurt claxon, o turare de motor ne-ar fi scutit pe amândoi de multe emoţii.

Şi uite aşa ajung (din nou) la condusul preventiv. Eu cred sincer că asta este singura şansa reală ca să nu devin o statistică. Şi nu vorbesc aici doar despre circulatul în limitele legale de viteză, ci despre mai mult decât atât. Despre condus cu ochii în patru, cu grija, cu atenţie, cu asumatul propriei condiţii. Despre depistat şi identificat situaţiile cu potenţial de accident şi tratarea lor cum se cuvine. Pentru că, daca ajung să mă şteargă mama la fund pentru tot restul zilelor mele, chiar nu mai contează cine e legal vinovat.

Şi uite aşa m-am hotărât să împărtăşesc cu voi nişte animaţii extrem de interesante, realizate de asociaţiile franceze Prévention Routière şi Assureurs Prévention .

Găsiţi aici reconstituirile a câteva dintre cele mai comune cazuri de accident, în care sunt implicate motociclete: 1. maşina care nu acordă prioritate la ieşirea de pe un drum lateral, 2.pierderea controlului, 3.depăşirea, 4.schimbarea benzii, 5.maşina din faţă, 6.frânarea violentă şi 7.pietonul

Două aspecte sunt extrem de importante la aceste animaţii (dealtfel foarte bine realizate). Întâi, faptul că au trei unghiuri din care se văd lucrurile. Perspectiva motociclistului, perspectiva şoferului (sau a pietonului, după caz) şi imaginea de ansamblu. Apoi, faptul că sunt judecate la rece condiţiile producerii accidentului. Unde a greşit motociclistul, unde a greşit şoferul, cine nu s-a uitat, cine nu a frânat la timp, cine nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, şi aşa mai departe. Scurt, la rece, fără culpe aruncate aiurea.

Scopul este – cităm din autori – să dea ocazia motocicliştilor şi a altor participanţi la trafic să indentifice şi să înţeleagă circumstanţele în care se pot produce cele mai obişnuite şapte tipuri de accidente.

Dar să nu mai pierdem vremea şi să trecem în revistă cele 7 tipologii propuse de autorii francezi. Vă invit să vedeţi filmuleţele (link aici), cu toate cele trei abordari ale lor. În secţiunea a patra veţi descoperi explicaţiile accidentelor, asa cum le-au definit autorii. De aceea, pentru cei care nu sunt vorbitori de limbă franceză, am considerat că este extrem de util să traduc toate aceste explicaţii.

 

1. Oprirea (sau mai exact „ne-oprirea”, accidentul cauzat de neacordarea de prioritate)

 

accident1

Situaţia descrisă este simplă. Şosea cu prioritate pe care rulează doi motociclişti, consecutiv, şi o stradă laterală unde şoferul aşteaptă la „cedează trecerea”. Acordă prioritate unui autoturism şi primului motociclist şi apoi pleacă de pe loc, lovindu-l pe al doilea.

Deşi la prima vedere am spune „şoferul e de vină”, autorii francezi au identificat patru cauze ale accidentului:
– niciunul dintre cei doi motociclişti nu anticipează eroarea şoferului. Înainte de a trece prin intersecţie ar fi trebuit să se asigure că şoferul i-a observat, încetinind şi căutând să stabilească un contact vitual cu acesta,
– chiar dacă şoseaua este lată şi asta induce un sentiment de siguranţă, prezenţa unei maşini la intersecţie ar trebui să te alarmeze,
– şoferul se uită în dreapta, după maşina care tocmai i-a trecut prin faţă, şi nu observă motocicliştii care sunt încă departe. Se concentrează la traficul din partea dreaptă şi uită să mai privească în stânga sa,
– când mergi în grup mai mare sau chiar în doi fii atent la faptul că atunci când stai cu ochii pe alt motociclist îţi poţi pierde atenţia şi poţi face greşeli.

 

2. Pierderea controlului

 

accident2
Motociclistul, care rulează în afară localitatii, pierde controlul motocicletei într-o curbă şi se izbeşte frontal de o masină.

Explicaţii:
– motociclistul merge prea pe dreapta la intrarea în curbă, chestiune care, combinat cu viteza de deplasare, trimite motocicleta pe partea stângă a drumului,
– virajul este mai strâns decât cele anterioare, iar vizibilitatea este limitată la aproximativ 30 metri. Deşi lipseşte indicatorul care limitează viteza la 70 km/h (ca în cazul celuilalt sens), lipsa de vizibilitate ar fi trebuit să îi atragă atenţia motociclistului să reducă viteza.

 

3. Depăşirea

 

accident3
Motociclistul depăşeste o coloană de maşini, pe stânga, la limita dintre sensuri. Imediat dupa o trecere de pietoni, la intersecţie, o masina de pe sensul său de mers, cu semnalul stânga pus, îi iese în faţă, accidentându-l.

Explicatii:
– motociclistul nu se gândeşte că automobilistul ar putea să se pregătească să facă stânga. Depăşirea, în dreptul intersecţiei, este periculoasă şi astfel de manevre e mai bine să fie evitate, – motociclistul depăşeşte linia albă continuă şi întră în intersecţie cu o viteză apropiată de 50 km/h, viteză ce nu îi permite să facă faţă neprevăzutului.
– şoferul a pus semnalul, însă poziţionarea sa pe partea dreaptă a drumului nu arată clar intenţia sa de a vira la stânga. În plus, şoferul nici nu se asigură suficient în oglinda stângă şi nici nu întoarce capul să privească peste umăr, înainte de a se angaja în manevră,
– prezenţa unei treceri de pietoni şi a unor autovehicule oprite sau mergând foarte încet ar trebui întotdeauna să determine reducerea vitezei.

 

4. Schimbarea benzii

 

 accident4
Motocicleta rulează pe banda a doua, din trei. De pe banda întâi, o maşină face stânga, înaintea sa,  (aparent, doar pentru a evita un alt autoturism oprit pe banda întâi), însă îşi continuă manevra de stânga, pentru a ajunge pe banda a treia.

Explicaţii
– scuteristul nu îşi imaginează că şoferul va continua să facă stânga, pâna la extremitatea drumului, şi că va face asta fără să se asigure şi fără să îl vadă, aşa că intră în depăşire,
– şoferul maşinii intră târziu în depăsirea maşinii parcate pe banda întâi, şi apoi schimbă din nou banda, fără a se asigura corespunzător,
– maşina parcată pe banda întâi îl deruteaza pe scuterist, pentru ca el se aşteaptă ca şoferul maşinii albe să facă stânga doar pentru a o depăşi pe cea oprită, nicidecum să continue să facă stânga, până pe banda a treia.

 

5. Maşina din faţă

 

 accident5

Un autoturism trece axul drumului, pentru a face stânga şi a intra în parcarea unui supermarket. Nu se asigură suficient şi este izbit de motocicleta, care circula drept şi nu mai are timp să o evite.

Explicaţii:
– şoferiţa îşi concentreaza atenţia pe maşina galbenă care vine din sens invers, şi nu mai bagă de seama motocicleta, care este încă departe şi mai puţin vizibilă. Mai departe, ea avansează spre locul de parcare din stânga, fără să verifice dacă mai vine cineva din faţă,
– motociclistul rulează cu o viteză care nu îi permite să se oprească la timp. Dacă ar fi circulat cu viteza maxim admisă în oraş, ar fi putut frâna astfel încât să evite accidentul,
– roţile s-au blocat. Motocicleta nefiind echipată cu ABS, frânarea nu a fost optimă iar manevra de evitare a devenit imposibilă,
– un context încărcat vizual, prezenţa unei parcări şi a pietonilor ar trebui să atragă atenţia şi să ne alerteze.

 

6. Frânarea violentă

 

accident6
Motocicleta prinde din urmă o coloană de maşini, frâneaza brutal dar nu poate evita impactul.

Explicaţii
– motociclistul se apropie de maşina din faţă fără să păstreze o distanţă de siguranţă suficientă (minimum două secunde), astfel încât atunci când maşina frânează brusc el nu poate evita coliziunea,
– şoferul este surprins de încetinirea coloanei, dar având o distanţă suficientă de maşina din faţă, are timp să frâneze în singuranţă. Fiind ultimul din rând, ar fi trebuit să pornească semnalul de avarie.
– soarele este la apus. Şoferii sunt orbiţi, fiindu-le astfel mai dificil să evalueze distanţele care îi separă de alte autovehicule. În plus, viziera căştii este nepotrivită, accentuând astfel disconfortul. Ceea ce iniţial nu pare decât un detaliu (caracteristicile vizierei), iată că poate deveni esenţial în anumite situatii,
motociclistul rulează cu 110 km/h într-o zonă în care viteza maxim admisă este 90 km/h. Pentru a frâna de la 110 km/h are nevoie de 25 de metri în plus, comparativ cu frânarea de la 90 km/h.

 

7. Pietonul

 

accident7
Pietonul traversează pe la trecerea de pietoni, dar ignoră faptul că este obturat de un camion, parcat în faţa trecerii. Nu se asigură în momentul în care trece de camion şi este lovit de motociclist.

Explicaţii
– motociclistul nu prevede posibila prezenţă a unui pieton care să traverseze prin faţa camionului. Nu încetineşte. De aceea, atunci când vede femeia în faţa sa, nu are timpul şi distanţa suficiente pentru a se opri sau a o evita,
– camionul a oprit în faţa unei treceri de pietoni. El reduce vizibilitatea atât a pietonilor cât şi a şoferilor,
– pietonul nu se uită suficient în stânga sa. Ar fi trebuit să se opreasca şi să nu continue travesarea înainte să se asigure că poate să o facă în deplină siguranţă.

Toate aceste situaţii, ilustrate de autorii francezi, se regăsesc adesea şi pe strazile noastre. Cum am spus mai sus, mie personal nu imi este de niciun folos să ştiu pe cine pot da vina, în caz de „Doamne fereşte”. Mă interesează mult mai mult să ştiu cum să fac să evit (sau să reduc) situaţiile de risc.

Voi ce alte explicaţii aţi găsit pentru accidentele ilustrate mai sus? Şi, mai important decât atât, care sunt regulile voastre de condus preventiv de la care nu vă abateţi (sau măcar v-aţi dori să nu vă abateţi)? Ce alte contexte delicate, în trafic, mai cunoaşteţi şi – evident – cum vă protejati de ele?
Haideţi, completam împreună lista situaţiilor în care trebuie să „circulam cu atenţie sporită”, cum zice la catastif?

(n.a.) articolul este realizat cu acordul si sustinerea Asociatiei  Prévention Routière

Dacă ți-a plăcut, încearcă și:

Pleci în concediu – ce ai de făcut?
Poezia motociclistului
Brambura în concediu (IV)

9 comments

  1. Claxon in orice situatie in care crezi ca s ar putea intampla ceva cu masina din fata ta/de langa tine.
    Bixenon pe “motosicli”, claxon alternat cu “flash-uri”, ça marche toujours!
    Gandeste-te ca nu iesea duba aia, tu mergeai prin dreapta masinilor(din ce inteleg eu), daca-ti deschidea cineva o usa, daca voia sa intre intr-o parcare. Cand e coloana de masini, un claxon la fiecare 2 secunde(din ala scurt, care seamana cu “multumesc”, nu obraznic) e sfant!

  2. Eu mergeam prin dreapta coloanei de masini blocate in trafic (deci oprite). musai tin sa subliniez. sigur, intotdeauna exista sansa iti deschida cineva portiera in fata… 🙂
    in rest. da, claxonul e sfant dar, am mai zis eu intr-un articol, frana e zeita.

    multumesc pentru raspuns.

  3. Hehe, pentru putin. Frana e zeita pentru cine stie sa o foloseasca. Din pacate, 80% nu sunt la curent cu “fenomenu'” asta.
    Bafta!

  4. scuza-ma, dar aia cu turatul e o cocalareala, foloseste claxonul 🙂

  5. Te scuz, dar n-am sa fiu de acord cu tine, pentru simplul fapt ca, pentru mine, “turat usor motorul”, nu inseamna sa o ridic in 9-12 mii de ture, ci sa o salt de la relanti la 3000 de ture.
    In plus, am mana mica si daca am ambreiajul tras e greu (si riscant) sa actionez claxonul. 😉

  6. Foarte bun articolul! Chiar surprinzator de bun.. am sa-l distribui si automobilistilor pentru ca e util si pentru ei.
    Referitor la cocalareala, asta mi se pare doar o fitza proasta cand e vorba de viata ta… asta pe langa faptul ca nu se distinge claxonul de motocicleta de ala de masina, iar flash-urile am remarcat ca nu sunt atat de eficiente nici ziua si nici macar noaptea; pentru ca tin la viata mea, chiar cu posibilitatea ca Alexa sa ma critice dur intr-un alt articol incisiv, am sa turez motorul(nu in 12k ture ca tin la el) si am sa pastrez si toba sport.
    Nu am decat de bine de zis de articol si ma bucur ca sunt unul din cei care conduce preventiv chiar daca imi place viteza.
    Cum ma apar de situatiile de gen? Fiind foarte vigilent. Cand e “zapaceala”/trafic pe sosea reduc viteza si identific posibilele intentii/probleme. Imi pun intrebarea, “de ce?” in functie de caz. Cand nu este trafic cu atat mai bine! Nu las garda jos si verific pietonii daca exista, mai ales pe langa trecerile de pietoni. Multe ar fi de zis, ride safe si pe masura abilitatilor!

  7. Multumesc de aprecieri. 🙂
    Apropo de intrebarea “de ce”.
    Am observat o atitudine generala de a crede mai degraba ca ceilalti sunt prosti decat ca raspund unei situatii neprevazute, pe care tu inca nu o cunosti.
    Nu e doar in trafic, ci in general, in relatiile obisnuite dintre oameni.
    Mi se pare ca avem tendinta – cand un om se comporta bizar (franeaza brusc, de exemplu, ca sa ramanem in zona de trafic) – sa spunem in primul rand “uite, idiotul, conduce ca o cizma, etc. etc. etc.” si abia apoi, poate (sau nici macar atunci) sa ne uitam la cauzele posibile. ce l-a facut pe ala sa franeze brusc. poate ca e doar nesimtit, dar poate – mult mai probabil – a vazut o groapa, o pisica, un copil, a fost prevazator.

  8. Am intalnit si oameni care au franat fara motiv aparent(chiar ieri) dar un posibile motiv bun ar fi faptul ca voia sa o ia pe o straduta la dreapta si el era pe banda stanga; a ales sa franeze si sa ma lase sa trec pe langa el decat sa vireze fara semnal si sa ma puna in pericol.. initial am zis “ce @#@!^%& face?! soseaua libera in fata si el franeaza..” Adevarul e ca a franat cam brusc si poate si eu eram cam aproape de el dar decat sa faca dreapta prin fata mea(tocmai acceleram si nu stiu daca mai erau si alte masini in spate dreapta) mai bine asa.
    Bineinteles ca nu pot sa-i dau calificativul cel mai bun sofer dar ai dreptate si am observat si eu asta la multa lume ca preferam sa aruncam vina pe altii in loc sa ne gandim ce am putea face noi sa imbunatatim lucrurile.. chiar si atunci cand e vorba de viata noastra si a altora.. Dar comportamentul asta este adanc inradacinat in oameni si nu poate fi inlaturat/minimizat asa usor.. campaniile emotionale in general functioneaza cel mai bine dar trebuie facute non-agresiv si promovate de o institutie respectata.

  9. Nu cred ca neaparat Alexa o sa te critice ptr tobe, dar pot incerca eu! :))
    ride safe!

Trackbacks/Pingbacks

  1. Lista incompletă a situațiilor cu risc de accident | SlowRide - […] de asociaţiile franceze Prévention Routière şi Assureurs Prévention , pe care îl găsiţi aici. Nu vă imaginaţi că voi veni cu…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *