Trusa de prim-ajutor, pentru concediu

Trusa de prim-ajutor, pentru concediu

Încă de la discuțiile despre noțiuni de prim ajutor pentru motocicliști, v-am rămas datoare cu niște sugestii despre ce ar fi bine să conțină trusa de prim ajutor, pentru situațiile alea de maximum ghinion, care ne pot găsi pe tot felul de coclauri. V-am mai povestit eu şi altă dată despre ce punem în bagaj, dar acum mă concentrez doar pe partea de prim-ajutor.
Există pe piață diverse variante de astfel de truse sanitare, mai mici sau mai mari, pentru auto sau pentru moto. Așa că întâia soluție ar fi să achiziționați una deja formată, plus că în general vin cu un ambalaj compact, bine compartimentat și ușor de manevrat.
Dacă vreți totuși să vă faceți singuri proviziile de prim ajutor, iată ce n-ar trebui să vă lipsească.

1. Mănuși de unică folosință

2-3 perechi de mănuși de latex (așa zis „chirurgicale”) își fac treabă să protejeze și victima dar și salvatorul. Nu e vorba doar de bolile transmisibile prin contactul cu sângele infectat, dar și de ceea ce poți „aduce” în rană, cu mâinile transpirate sau pline de praf. La o urgență nu ai timp (și, de multe ori, nici unde) să te speli pe mâni cu apă și săpun, dar în 2 secunde îți poți trage mănușile pe mâini.
Și, dacă ţi se pare că sunt inutile, gândește-te că le poți oricând folosi când îți speli lanțul.

2. Apă oxigenată și betadină

Rănile se spală cu apă oxigenată (care ajuta eliminarea din plagă a corpilor străini) și se dezinfectează cu betadină. Dacă rana este ușoară (o zgârietură), o puteți spăla cu apă și săpun (dacă aveți la îndemână). Important este ca orice leziune să fie dezinfectată și apoi protejată de contactul cu mediul (natura e generoasă iar noi putem „agăța” de oriunde bacterii care mai de care mai creative în privința bolilor pe care le dezvoltă).

3. Comprese sterile, pansament și bandaj compresiv
Orice rană trebuie – după ce a fost dezinfectată corespunzător – protejată de acţiunea mediului extern. Cum? Prin comprese sterile, uscate. Pe care le fixăm cu pansament sau cu bandaj autoadeziv. Atenţie la faşa elastică: are avantajul că e adezivă şi nu mai necesită fixator DAR feriţi-vă să o strângeţi prea tare şi să obstrucţionaţi circulaţia sangvină din zonă.

4. Şerveţele umede dezinfectante sau vată hidrofilă sterilă
Ajută la curăţarea tegumentului din apropierea rănii (asta ca să nu consumaţi compresele sterile). Nu băgaţi şerveţelele sau vata în rană!

5. Leucoplast și plasturi
Pentru zgaibele mici, de la bătături la zgârieturi, vă puteţi descurca lejer cu nişte plasturi. Dacă nu (mai) aveţi la îndemână, îi confecţionaţi din faşă sterilă şi leucoplast.

6. Foarfecă
Tifonul, aşa răruţ cum e el în structură, e cumplit de greu de rupt. O foarfecă (atenţie: boantă!) vă protejează nervii şi vă ajută să fiţi eficienţi.

Pentru cei care nu poartă tot timpul echipament complet, un spray de arsuri ar fi un plus: limitează efectele arsurilor solare, pe zonele neprotejate de echipament. Poate fi folosit cu succes şi dacă vă lipiţi accidental de tobă. Dar mai bine purtaţi echipamentul.

M-am tot gândit dacă să scriu ceva și despre medicamente sau nu. O fac, subliniind totuși că acestea nu sunt recomandări medicale! Sunt câteva tipuri de medicamente, eliberate fără rețetă, care tratează o gamă obișnuită de probleme. În particular, fiecare știe singur cu ce probleme de sănătate se confruntă, ce tip de tratament este mai eficient și de ce substanțe ar trebui să se ferească, din pricina alergiilor.

Așadar, trusa mea de concediu conține:

  • un atiinflamator – pe bază de ibuprofen – pe care-l folosesc împotriva migrenelor, a durerilor menstruale sau musculare. Poate fi înlocuit şi cu alt tip de analgezic (e.g. Antinevralgic). Cum spuneam, fiecare ştie singur ce tip de calmant preferă.
  • un antiinflamator cremă/ gel pentru dureri musculare localizate sau contracturi musculare (am făcut una cât palma, pe spate, după 400 de km merși cu combinezonul de ploaie.
  • un antispastic (no-spa) și un antivomitiv (eu mă știu cu probleme de digestie, cu un colecist adesea în grevă deci colicile biliare sunt la ordinea zilei)
  • perechea: antidiareic/ laxativ. Nu cred că trebuie să mai explic de ce e bine să fie acolo, în geantă.
  • un antialergic. Mai ales dacă vacanța e prin țări străine, unde încercăm bucătăria locală și ne înțeapă insectele locale. (Și aici am o poveste, cu soțul meu care n-a vrut nicio pastilă, fiindcă „sistemul lui imunitar” era nespus de deștept, asta până a doua zi, când i s-a făcut mâna cât capul meu.) Later edit: antialergicul limitează reacția corpului la toxinele din mușcătura de insectă. Ar fi bine să îl luați după o înțepătură de albină/viespe/ etc. chiar dacă știți că nu sunteți alergic. Pe românește: dacă vă spuneți „nu sunt alergic, nu iau pastilă” s-ar putea să se lase cu niște buboaie zdravene, care e nu vă vor omorî, dar vă vor doborî cu mâncărimile.
  • săruri de rehidratare. Pentru zilele de condus prin soare și căldură, cu transpirație abundentă, am decis să nu mă bazez doar pe apă  pentru o echilibrare chimică a organismului. Așa că, în afară de obligatoriile pauze de răcorire și hidratare, mai strecor în meniu și un pliculeț de „prafuri” care să îmi completeze rapid sărurile și mineralele pierdute prin transpirație. (a nu se înțelege, vă rog, că fac din asta un tratament intensiv și zilnic.)

Cam asta ar fi trusa de concediu. Voi ce purtați cu voi?

Ah! Și cea mai importantă dintre recomandări: orice ați face, orice ați pune în ea, țineți trusa într-o zonă accesibilă. Din experiență vă spun că – de cele mai multe ori – dacă aveți nevoie urgent de (ceva din) trusa medicală, nu veți fi la hotel sau la camping cu bagajele gata desfăcute.

Credit foto © Valentin Negoescu | Dreamstime.com – Military first aid kit

Dacă ți-a plăcut, încearcă și:

Şi austriecii se dau pe curbe
Cum a fost la Povești pe 2 roți cu Micadu
Despre mersul preventiv, în ritm francez

6 comments

  1. Aspirina – usor antiinflamator, usor analgezic, combate eficient mahmuteala 🙂
    Diclac gel – dureri de şale si genunchi. Avem totusi o varsta.
    Furazolidon – pentru ca shit happends.
    O faşã elastica mai mare – mereu poti sa-ti sucesti cate ceva. In plus, in caz de urgenta poate inlocui tifonul.

  2. În toate poveștile alea cu iepurașul (cu ochi albaștri) produse de Soiuzmultfilm, când ți-era lumea mai dragă apărea un lup… care ajungea, inevitabil, la celebra expresie “Nu, pogodi!”
    Cam asta aș face acum dar ținând seama că eu nu pot fi dat de exemplu din motive care țin de istoria omenirii, nu vă pot recomanda să plecați ca mine, fără măcar banala trusă de scule, nu mai zic și de aia medicală!
    Lup fiind și cu replica deja dată, m-aș mai hazarda un pic să protestez la termenul desemnând râpe prăpăstioase, locuri pustii, îndepărtate, etc. unde se presupune că ne aventurăm toți cei de față și putem risca inevitabilul folosirii unei truse medicale. Dar n-o s-o fac nici acum pentru că Alexa are dreptate și bine face.
    În concluzie, prudența e mama înțelepciunii!
    P.S. După o lovitură cu piciorul într-un bolovan la ieșirea dintr-o groapă, piciorul avea tendința de a-și dubla dimensiunile.
    Foi de varză luate din primul sat și înfășurate pe laba piciorului au făcut posibil mersul aproape normal, a doua zi.
    Adică să folosim și farmacia naturii acolo unde e posibil:)

  3. @Bogo – așa-i chiar că avem o vârstă… mai ales tu! :))
    @George – păi ia întocmește bre o trusă naturistă… să vedem.
    Frunze de varză, am înțeles,
    Moare – pentru mahmureală
    cafea (crudă) pentru când shit happens
    cafea lichidă – pentru când shit nu happens
    frunzele de pătlagină parcă mergeau pe zgârieturi…
    Țuică pentru răceală (și palincă pentru răceli grave?)
    Cartofi (extern) sau miere (intern) pentru gât.
    Ce mai știți? Că plecăm cu dulapul din cămară… 🙂

  4. frunzele de varza sunt extrem de eficiente nu doar in limitarea si reducerea inflamatiilor dar impotriva durerilor reumatice.
    se pozitioneaza direct pe zona dureroasa, cu nervurile rupte usor, cat sa lase zeama.

    genunchii mei durerosi (din pricina de meniscuri jumulite) pot certifica cele de mai sus.

    cat despre ce zicea Ina cu plecat cu dulapul, eu – cu otita cronica – am plecat la drum cu usturoiul in tankbag si l-am folosit cu succes pe Clisura Dunarii, cand abia imi puteam scoate casca din cap, din cauza durerilor.

  5. Ulei din ficat de cod am zis ?

    “În spatele rucsacului aveam o cutie din fibră de sticlă. Acesta era destinată urgențelor medicale și trusei foto. Am fost binecuvântat cu un întreg arsenal medical performant și versatil prin grija unor prieteni foarte conștiincioși. Aveam diverse antibiotice, medicamente și unguente, aveam bandaje de orice fel și pansamente adecvate pentru amputări de gradul trei, arsuri, pensete pentru extragerea de gloanțe și scalpele de unică folosință inclusiv pentru extirparea propriului apendice.
    În sticle cu dop filetat mi s-au dat ceva chestii oribile albe pentru păduchi și un ciudat amestec de ulei de ficat de cod și glucoză, care, au spus ei, era un remediu marinăresc vechi de răni tropicale…” (Jupiter’s Travels)

  6. Imi place! 😀

Trackbacks/Pingbacks

  1. Balcaniada pe 2 roți - din Deltă spre Macedonia, prin Bulgaria | SlowRide - […] găsesc pliculeț de sare, frec locul. Parcă e mai bine. Ce scandal mi-a făcut Alexa că n-aveam ce trebuie…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *