Grădina Zmeilor sau mini-Meteora

Grădina Zmeilor sau mini-Meteora

Dacă tot am început să vă povestesc despre concediul nostru din această vară, cu Sauda (așa se „intitulează” tânăra Honda Africa Twin care ne-a completat familia), zic să vă îndrum și către o bucățică de traseu, frumos nevoie mare, pe care-l puteți include în orice tură prin nord-vestul patriei.
Vă spuneam, în ultimul episod, că am ajuns cu greu în Cluj, luptând de zor, atât cu pietrele cât și cu stihiile. Ne-am odihnit și noi oasele, alături de gazdă, și apoi am căscat ochii prin hărți să vedem ce trasee putem face, prin apropiere. Așa am ajuns să dăm cu ochii de niște poze din Grădina Zmeilor, care ne-au plăcut atât de tare încât am bătut în cuie că trebuie să vedem cu ochii noștri așa minune.

Deci, ne-am împachetat frumos, doar cu hăinițele de pe noi și am plecat la drum. Film nu prea am cum să vă arăt, fiindcă abia zilele trecute, adica pe la două luni jumătate de la concediu, am descoperit că am primit alături de cameră și un… ceva, pe care dacă-l strecuram în carcasă, împiedicam aburirea obiectivului. Ceea ce noi n-am făcut. Deci avem o grămadă de filmulețe, inclusiv cele din ziua aceea, absolut de nefolosit.

Așa că, o să vă arăt și niște poze dar, în general, mai bine mă credeți pe cuvânt. Din Cluj, se poate ajunge înspre Grădină pe vreo 3 trasee. Noi am combinat, fără să vrem, E81, drumul de Zalău, cu E60 – drumul de Huedin/ Oradea. A ieșit o deviere șuie, respectiv cea pe care o vedeți în hartă, înainte de Nădășelu.

Dar rar mi-a plăcut, pe lume, o deviere așa cum mi-a picat asta cu tronc. Întâi că, în canicula amiezii de august, pe noi ne-a trimis inspirația șerpuind prin pădure. Iar, mai apoi, că am dansat printre atâtea câmpuri verzi, printre dealuri pufoase și mlaștini acoperite cu trestie, încât dacă m-ar fi obligat destinul să mă-nvârt pe-acolo mult mai multă vreme, parcă n-aș fi spus nu.

img_04082016_170222

De ajuns la Gradina Zmeilor – în Gâlgăul Almașului, am ajuns din prima. După semnele de pe marginea drumului. Ah! Și, de data asta am avut noroc: nu mi-a mai putut reproșa Prințul Consort că ideile mele sunt toate cu pietre și nămoale. Aici fu totul neted și asfaltat fix până la intrare. img_20160804_142936_hdrPractic, ca să ne lămurim un pic cu Grădina aceasta, lucrurile stau astfel: între coame viguroase de munți, împădurite și  bătute (dar nu învinse) de ploi, se întinde o alee subțirică  care te plimbă printre blocuri înalte de stâncă.  Zice-se că-i „fund de mare cu roci vulcanice”. Așa o fi. img_04082016_150630Pentru mine sunt țuțuroaie calcaroase care se înalță trufaș cu fruntea-n soare și care îți suflă pe la urechi tot soiul de idei. C-ar fi Zmeu ori Zmeoaică, ori vreo Fată de Cătană sau un Ac al Cleopatrei, ori poate vreo doi-trei Călugări. Numai idei nebunești deși, dacă stai să-ți afunzi privirea-n fisurile lor, începi să-i „vezi” în toate formele acestea. Pentru cei mai lipsiți de imaginație, ici colo mai sunt și indicatoare, care arată denumirile date de localnici blocurilor de rocă. img_04082016_150701

Un alt drumeag își face loc printre arbuști, pe la liziera pădurii. Așa te poți uita și-n crestele stâncilor și se le admiri încăpăținarea de fi, dar și unicitatea. Cum spuneam, e un fel de Meteora. Dar mai mititică și neaoșă. Unde mai pui că locul nu este doar arie protejată și rezervație geologică ci are și o ofertă botanică bogată. Nu, asta nu știam înainte s-ajung acolo, dar fiindcă aveam semnal la telefon, am dat o raită prin Google. img_20160804_142814_hdr

Acum mie nu-mi rămâne decât să sper că v-am convins. Dacă vă faceți drum prin Transilvania, ar fi tare păcat să ratați o oră-două de clătit ochii. Mai ales că, ce-avem noi aici, mai rar se găsește prin alte locuri.
Atât deocamdată dinspre Cluj. Revin curând și cu alte povești de drum.

 

This slideshow requires JavaScript.

Dacă ți-a plăcut, încearcă și:

Drum de weekend către mare
Acum (chiar) a venit primăvara!
#MyDanube - Passau, cu tot ce dă Dumnezeu

One comment

  1. Strașnic ! Mi-ar fi plăcut să detaliezi un pic despre geomorfosit și straturile piemontane pliocene, exondate în Sarmațian cu formațiunile paleogene și miocene monoclinale.
    Dar e bine și atât, că ne-ai deschis pohta! Mai vrem!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *