Grădina Zmeilor sau mini-Meteora

Grădina Zmeilor sau mini-Meteora

Dacă tot am început să vă povestesc despre concediul nostru din această vară, cu Sauda (așa se „intitulează” tânăra Honda Africa Twin care ne-a completat familia), zic să vă îndrum și către o bucățică de traseu, frumos nevoie mare, pe care-l puteți include în orice tură prin nord-vestul patriei.

Read More

Trei ore în două zile

Trei ore în două zile

V-am povestit în primul episod al poveştii noastre de vacanţă, cum am plecat noi de-acasă – adică eu şi Prinţul Consort – şi-am ajuns la Sibiu trei. Cu Ina, adică. În 11 ore. Ei bine, asta cu timpul care se întinde şi se răsuceşte ca guma de mestecat a început să aibă o aură de tradiţie. De ce spun asta? Fiindcă din Sibiu am plecat spre Cluj. Aproape 190  de kilometri. Pe care i-am făcut în două zile. DOUĂ! Cum ne-a ieşit aşa ispravă, doar talentelor mele le putem mulţumi.

Read More

Balcaniada pe 2 roți – Macedonia cea prietenoasă

Balcaniada pe 2 roți – Macedonia cea prietenoasă

Te-am lăsat în granița cu Macedonia, bătându-mă precum croitorașul cel viteaz cu o insectă carnivoră care mânca din mine cu două guri.

Am scăpat vie și, cu onoarea nereperată am plecat mai departe. În granița Bulgaria – Macedonia am simțit că de-abia acum am plecat într-adevăr singură la drum. Pentru că în bucla din România prin Deltă și-n vizitele prin Bulgaria la prieteni parcă nu eram chiar solo: seara mă aștepta cineva la o cazare, dimineața spuneam cuiva la revedere.

Însă, de-abia în granița celei de-a 20-a țări în care intram vreodată cu motocicleta începea aventura adevărată. Aceeași impresie a avut-o și vameșul, care s-a uitat la mine cam cruciș văzându-mă singură. Poftim actele, verificați, cât îmi întind eu un zâmbet mare de duminică pe față. Din mașina din spate se dă jos un tânăr cu aspect negricios, dar cu un zâmbet la fel de mare.

Read More

Am plecat dar n-am scăpat

Am plecat dar n-am scăpat

Cum a dat raza de soare de vară am început să tânjesc după conediu. Nu mai spun că era la mijloc și Sauda, Africa Twin-ul familiei, pe care abia așteptam s-o încercăm pe la toate încheieturile. Bine, mai mult Cosmin. Eu visam cinstit să plec de-acasă. Am întrebat în stânga și-n dreapta și am făcut un plan. Cam aschilambic și cocoșat, dar era planul nostru și noi mândri de dânsul.

Read More

Balcaniada pe 2 roți – din Deltă spre Macedonia, prin Bulgaria

Balcaniada pe 2 roți – din Deltă spre Macedonia, prin Bulgaria

Nu o dată mi s-a întâmplat să vreau să plec într-o direcție și s-o apuc diametral opus, neatentă la ergonomia mișcărilor care, dimpreună cu bunul simț, ar fi sugerat că dacă vreau să plec spre vest, spre Balcani, să nu încep prin a călări până în Deltă.
Dar cum mie îmi place ca viața să fie surprinzătoare, până-ntr-atât încât mă surprind singură de ce decizii iau, atunci când niște prieteni m-au întrebat dacă nu vreau 4 zile în Deltă pe barcă, pe canale, am zis da!, deși traseul meu, creionat cu grijă de-acasă și necesar a fi înghesuit într-un concediu, includea cu totul alte zări.

Dar Delta nu e poveste de spus pe două roți, că era mai mult pe două vâsle. Deci, după mult pește, usturoi și usturoi și pește am pornit către ceea ce am putea spune că era punctul de plecare în tură: Balcic, Bulgaria.

Read More

Balcaniada pe 2 roți – rezumat

Balcaniada pe 2 roți – rezumat

Balcaniada, de fapt, este un concurs, iar tura mea prin Balcani a fost din punctul acesta de vedere un concurs al meu cu mine, dacă vrei, mai ales că am plecat singură. Alexa râde de mine și zice: „haha, nu-mi iese din cap bancul ăla cu să alergi de unul singur și să ieși pe locul doi.” Nu știu nici pe ce loc am ieșit, nici care țară a câștigat locul I în sufletul meu (e concurență mare între Albania și Muntenegru – cred că trebuie să mă întorc ca să mă dumiresc), însă sigur a fost fair-play: contează să participi…
N-am ajuns bine înapoi, că am și fugit toți trei în Grecia, cu Alexa și Prințu-i Consort și calul fermecat, așa că de-abia acum ajung să desfac ghemul de impresii după tură.

Așa că, mic sumar de tură singură: 

Read More